Ma gandesc ce sa astern pe hartie… Apas pe taste si uit ca nu am hartie. Degetele mele devin condei, iar ecranul devine coala alba. Cerneala nu pateaza, si nu este permanenta.
Scriu ca sa uit de mine, ca sa imi amintesc de tine, ca sa nu traiesc lumea asta urata, ca sa imi mentin visele despre frumos. Pacat ca nu am modele ca sa mai cred in frumos. Pacat ca naivitatea mea s-a topit, plutind pe apa care o credeam curata… Acum putin timp aveam valori, aveam credinte. Acum nu mai am decat deceptii. Acum sunt eu o deceptie. Acum am devenit om cu adevarat. Si imi pare rau de asta. Preferam sa cred in viata si in frumos, sa cred in puritate si adevar, sa cred in iubire si in Dumnezeu… Acum, ca nu mai am nimic… Prefer sa mor decat sa stiu ca sunt parte dintr-un iad pe care il credeam rai. Prefer sa ma duc decat sa nu am in ce sa cred…
flowing waters never compete to be first
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu