duminică, 27 mai 2007

2005 Septembrie 22 - Diavolul si Dumnezeu

Ieri i-am luat pe amandoi deoparte si am avut o discutie in trei. Amandoi se asteptau sa ma vada in alt fel decat eram: dumnezeu ma vedea jos, implorand dupa ajutorul lui, rugandu-ma sa ma salveze, iar diavolul ma vedea venind ca sa invat sa devin ca el. Amandurora le-am pregatit insa o mare surpriza...
Le-am aratat tot ce mi-au facut impreuna de la inceputul vietii mele si pana acum, le-am aratat toate momentele in care eram tinut in brate sau in care eram trantit fara mila, le-am aratat tot de cand am inceput sa stiu de mine, dar mai ales le-am aratat cum mi-au distrus impreuna fiinta in ultima vreme, pentru ca apoi, exact in momentul in care le vedeam zambetele de satisfactie ca au mai castigat un nou suflet, sa-i parasesc pe amandoi.
Si am inceput...
Ce daca cei pe care ii iubesc mor? Ce daca descopar ca in cei mai apropiati oameni nu pot avea incredere? Ce daca cei din familia mea se sfasie intre ei pentru o casa? Ce daca cei pe care-i iubesc ma injunghie pe la spate si fac lucruri ce credeam ca se intampla doar acolo, afara, in lume? Ce daca descopar ca lumea m-a invadat, mi-a violat tot ce aveam si credeam ca e special, pur, sfant? Ce daca las lucrurile bune sa treaca pe langa mine si sa le ia altii? Ce daca si dumnezeu si diavolul in acelasi timp mi-au daruit o iubire fara margini, pentru ca apoi sa ma umple de ura? Ce daca atunci cand am plecat, am suferit zi de zi, gandindu-ma la iubirea vietii mele si rabdand doar pentru ca aveam in gand sa fac o viata mai buna pentru amandoi? Ce daca in timpul asta nu am vazut nici un semn de afectiune din partea ei? Ce daca in tot timpul asta ea m-a mintit? Ce daca in tot timpul asta ea m-a inselat? Ce daca atunci cand m-am intors ea a decis sa ma paraseasca? Ce daca ea mi-a daramat tot sensul vietii mele? Ce daca ea traieste unde mi-am dorit eu toata viata sa ajung, iar eu sunt unde ar fi vrut ea sa fie? Ce daca acum urasc tot ce are de-a face cu locurile din nord ce mi se pareau magice? Ce daca acum aurora boreala s-a transformat din vis in repulsie? Ce daca am urat totul in jur? Ce daca am vrut sa mor? Ce daca m-am imbolnavit si sunt dependent de medicamente? Ce daca am fost impins sa-mi caut distrugerea in tot ce nu as fi facut pana acum? Ce daca lumea mea de pana atunci s-a terminat? Ce daca am lovit in lume si am imprastiat suferinta? Ce daca nu mai puteam simti nimic decat durere? Ce daca nu mai puteam simti nimic apoi? Ce daca am amortit? Ce daca imi incrustez stele pe piept? Ce daca am ajuns nebun? Ce daca fug de sentimente? Ce daca am amintiri frumoase? Ce daca ma dor atat de tare cand imi amintesc? Ce daca atunci cand ma gandesc la ea imi sangereaza sufletul pentru ca o iubesc atat de incredibil de tare? Ce daca lumea din jurul meu imi arunca frustrari asupra-mi? Ce daca se intampla toate astea? Ce daca? Ce daca? Ce daca?
Eu sunt tot aici. Eu sunt tot in picioare. Eu sunt tot cel care nu poate fi daramat. Mai aveti sa-mi dati sa duc? Dati-mi oricat vreti voi, pentru ca pot duce !!!! Ridicati-ma cat de sus puteti si aruncati-ma, striviti-ma si ingropati-ma de viu, frangeti-mi sufletul in cate milioane de bucatele vreti, ca eu tot am sa ma pot strange si aduna laolalta. Tot voi putea iubi fara margini, tot voi avea mereu lacrimi ca sa ma doara, tot imi voi da sufletul cu totul pentru ceea ce cred, tot ma voi da cu capul de zid si voi sangera, tot voi privi si voi trece fara teama direct prin noapte cand este cel mai negru intuneric. O sa fiu fericit, o sa ma simt rau, o sa simt totul cu fiecare particica a fiintei mele, o sa ma daruiesc cu totul vietii si am sa-i rad in fata mortii.
Am cazut, da, dar m-am ridicat. Am fost strivit, da, dar am reusit sa ma fac la loc. Am plans, da, dar acum pot sa rad. DATI-MI DATI-MI DATI-MI ORISICAT ORISICAT ORISICAT !!!!!! POT DUCE ATAT DE MULT CAT POT SUFERI !!! POT DUCE ATAT DE MULT CAT POT IUBI !!!
Si nu exista limita pentru cat pot eu sa iubesc... Nu este un lucru ce trebuie demonstrat, este un lucru stiut de mine si stiut de tine, iubirea mea. Ei nu stiu asta, si din cauza asta i-am uimit.
Am lasat iadul si raiul sa se razboiasca cat vor pentru mine.
Eu acum incep sa iubesc din nou, incep sa fiu bun din nou, incep sa dau din nou, incep sa ma deschid din nou. Incep sa am din nou incredere oarba in oameni, pentru ca altfel nu sunt eu. Incep din nou sa ofer tot ce am, pentru ca altfel nu sunt eu. Incep din nou sa fac doar ce mi se pare mie bine pentru ca altfel nu as fi eu. Eu stiu ce am in mine, eu stiu ce pot oferi, eu stiu cine sunt. Si nu pot fi altcineva. Am o crusta pe mine? NU. Am lepadat-o cand am inceput sa ma ridic.

Niciun comentariu: